281 de Michelangelo

Odată para mea ardea și-n gheață,
acum e gheață tot ce-mi era pară,
slăbite-s toate câte mă legară
și moarte-i tot ce ieri era viață.
Chiar și-a iubirii cea dintâi dulceață
în anii bătrâneții e-o povară
pe obositul suflet…