Lăsați, oameni buni,
Nu ne mai lăudați atât!
Înapoiați-ne mai bine
Picioarele noastre –
Obosim să alergăm
Cu picoarele voastre
Tinere.
Nu ne mai mângâiați atât!
Înapoiați-ne mai bine
Brațele noastre –
Nu mai putem îmbrățișa femeia
Cu brațele voastre
Fericite.
Nu ne mai plângeți atât!
Înapoiați-ne mai bine
Ochii noștri –
Nu mai putem vedea
Cu ochii voștri
Înlăcrimați!