Ca și cum luna de Ana Blandiana

Ca și cum luna ar avea ceva de spus
În dragostea-ură care mă leagă de nea
Pornise să scrie pe omăt strălucitoare
Litere pe care
Tot ea le ștergea.
O amenințare poate
Sau poate un sfat,
Ceva important mi se transmitea,
Cuvintele străluceau și țipau
Pe câmpul pustiu
Ca păunii –
Trebuia să răspund,
Întunericul își ținea respirația,
Palidă, zăpada aștepta,
Cu toții credeau
Că eu știu
Limba moartă a lunii…