Azi-dimineata m-am trezit,
caci mi-a batut nerabdator in geam,
cu degetele sale fragede de ram,
caisul, care peste noapte-a inflorit.
si nu-l recunoscui de la-nceput…
Atata alb si roz isi rasfata risipa,
ca m-am gandit un inger c-a trecut
si-n ramura lui si-a frant aripa.
Dar poate nu-i caisul, m-am gandit,
si-atuncea, suparat ca tac astfel,
obrazul mi-a lovit cu ramul inflorit
si-ndata l-am recunoscut ca este el,
prietenul copilariei, mult iubit.