Cum bob…
Cum bob de lacrimi se aprind
Sub seceta picată-n frunte
Adâncul ochilor întind
Peste orbitele-mi o pune
Să treacă toți și toți să vadă
Cum bob de lacrimi se aprind
Și-n ciucuri grei în cărți să cadă
Pe care le citiți zâmbind.
În brațe-ncerc să vă cuprind
Că mi-ați lipsit și c-ați uitat
Cum bob de lacrimi se aprind
În seceta ce mi-ați lăsat
De când am fost plecat haihui
Cu fruntea dusă la colind
Văzând cu mintea mea zbihui
Cum bob de lacrimi se aprind…