Lui Dumitru Radu Popescu
Cum să-ți spun,
Fratele meu drag,
Tu care ne-arăți ce duios
Trec cuvintele românești
Prin roua suferinței noastre.
Cum să-ți spun:
Oricât ar fi
De isteț generalul,
Tot un oștean
Va trebui să fie viteaz.
De fapt, nici viteji nu
S-ar putea spune că suntem.
Pur și simplu,
Respectăm moartea,
Pentru că nu este
Mincinoasă ca viața.