Doar un cuvânt rostit distrat
Și niște mici suspine-ntâmplătoare,
Și iar îți voi sta plecat,
Un rob nevrednic, la picioare.
Din suflet gata-s flori să-nșir,
Deși e toamnă veche, sumbră,
Să văd viața ca pe-un cimitir
Și-nfricoșat de noapte-s și de umbră.