Podurile-s-nalte,
Geam au luminos…
Vezi din ele-ncalte
Crâșmele de jos.
Cale stăvilită…
S-o mai bat – la ce?
Ea-i aici, trudită…
Ușa-nchisă e…
Nu m-aude oare?
Și de-aude, ce-i?…
Pieptu-i nu tresare,
Albă-i fața ei…
Nu, nimic nu-mi cere…
Bate vântul șui,
Zgâlțâie tăcerea
Gemetele lui !
Vânt de prin viroage
Cu suflare grea !
Dăruiește dragei
Evantai de nea !
Rochie frumoasă
Cu sclipiri de-argint,
Cerne-i dragăstoase
Flori de mărgărit !
Mie doar amaruri
Și nămeți mi-ai dat…
Adu-i scumpe daruri
De sidef curat !
În podoaba rară
S-o privesc mereu
Jinduind-o iară
Din ungherul meu…
Cântă, vijelie,
Cântec pentru ea ,
Ca să doarmă vie
În coșciug de nea !
Scândură nu scoate
Jalnic scârțâit…
Că dormi nu poate
Draga, liniștit !