O Dieu, purifiez nos cœurs!
Purifiez nos cœurs!
Da, versurile le-ai revărsat peste mine
în locuri încântătoare,
Iar splendoarea din Veneția asta a ta
atât mi-ai dezvăluit-o
Până când strălucirea ei s-a schimbat în mine
Într-un fapt de lacrimi.
O, Doamne, ce uriașă bunătate
vom fi arătat în timpuri trecute
și am uitat-o,
De ne miluiești cu minunea asta,
O, Doamne al apelor ?
O, Doamne al nopții,
Ce uriașă întristare
Se pogoară spre noi,
De ne răsfeți astfel
Înainte de venirea ei ?
O, Doamne al tăcerii,
Purifiez nos cœurs,
Purifiez nos cœurs,
Căci noi am văzut
Gloria umbrei
chipului slujitoarei tale
Da, gloria umbrei
Frumuseții tale a pășit
Peste umbrele apelor
În Veneția asta a ta.
Și în fața sfințeniei
Umbrei slujitoarei tale
Mi-am ascuns ochii,
O, Doamne al apelor.
O, Doamne al tăcerii,
Purifiez nos cœurs,
Purifiez nos cœurs,
O, Doamne al apelor,
făcurate inimile în noi,
Căci eu am văzut
Umbra Veneției tale
Plutind peste ape,
Și stelele tale
Au văzut lucrul acesta, afară din rotirea lor depărtată
Au văzut ele lucrul acesta,
O, Doamne al apelor,
După cum stelele tale se mișcă
Tăcute pentru noi în rotirea lor depărtată,
Tot astfel inima mea
se face tăcută în mine.
Purifiez nos cœurs
O, Doamne al tăcerii,
Purifiez nos cœurs
O, Doamne al apelor.