Cu tundra pe umeri și fluieru-n șerpar
Pasc oi pe munți cu zările hotar.
În plete mi-am cusut un pumn de soare
Și-n suflet am strâns jalea ce mă doare.
În nopțile cu iz de brad în stele
M-apucă duca înspre ele.
Când ziua se-mburdă-ntr-o dungă,
Dau oile la muls în strungă.
Cum stau și mulg oile mele,
Din lună, unui ortac oier,
Îi cură ochii după ele.