Poezii de Adam Puslojić

“Mama ta de valah” (Un prieten de-al meu, nu de mult) Adineauri am scăpat ca prin urechile acului. Nu mă refer la mine, fraților.…

Căram pe bicicletă Un om mort. E bicicleta mea Cu o jumătate de roată. Pe ea au pierit B.și V. Pe ea vor pieri G.și D. Iată, eu o conduc cu…

Astăzi, sunt cuminte ca un vers din Eminescu nespus exact cum bate uneori clopotul Cel Mare la biserica din Ipotești bate și bate în înălțime…

Poetului Gheorghe Pârja Proaspăt ajuns pe-aici, în spațiul acesta de om pregătit, atunci când am întâlnit un om cu doi bivoli la Desești, eu…

Nu-i așa că și pe voi v-a izgonit din împărăție împăratul cel ce jumătate nebun? Mult m-am ținut de dragostea împăratului și a nebunului lui.…

Natașei mele Tu mori pe drum, Adame, dacă mai călătorești așa, nebunule…așa, atât de nebun ca un nebun! Oprește-te mă, omule,…

Până la primul tău oraș drumul e lung cât o viață de om. Orașul de piatră și porțile care-l deschid trăiesc de-o mie de ani. Țara întreagă e…

Vărului nostru mai mare Mihai Cimpoi pre nume Las-o naibii de formulă! Viața nouă ne este acum mai potrivită și la fel de demascată precum o…

Bucură-te, Doamne, de bucuria noastră, pentru că linia vieții pe-aici, iată, ne trece neîntreruptă și verde exact ca un fir de mătase aurie,…

Și tu, moș-Sandule, când ai de gând să mori? Eu n-am de gând să mor! Eu sunt soldat. Îmi port groapa cu mine, la brâu și beau apă din ea de…