Poezii de Alexandru Busuioceanu

Cerul tău, ca un obraz de copil între mângâierile sânului tău de miresme și roade Trupul tãu, snop de grâu cu cingãtoare subțire de mac și…

Coapsele-nguste renunțând la secret o fugă elastică alunecă prin fibre și-ntr-un goticism împletit al genunchiului Sub gleznă o vână mică…

Totul Spiritul cere totul Coboară iar lumină-a mea Libertate scumpă Înger crud Înțelepciune Chemare Dor care-ai știut să-aprinzi în…

,,Getici sidera pigra poli”* (Marțial) În arhipelaguri întinse de-azur, încet navighează ușoara triremă, sub leneșa stea sclipind ca o…

Pur spectacol de Om Trup curtean dumnezeiesc de trist floare de gând și de nerv Vis e carnea ta după chimia cerească undă coasta ta și…

Deșteaptă-te deșteaptă-te Noaptea-a lăsat să cadă rumoarea astrelor Mâinile mele te-au chemat pe deasupra secolelor Tot peisagiul e de miracol…

Pentru Monica și Virgil O țară unde mâinile aveau inimă bună spicul ți se-nchina la drum spunându-și numele și nimeni nu era grăbit să iasă…

Te doare să privești te doare? Azurul ca un sânge îți apasă pleoapele Ca un cuțit gândul îți sfâșie sufletul Lasă-l să te sfâșie lasă-l Nu va…

Frumos trup alb impur în umbroasa dumbravă-ntins-a păcatului Mătăsos înger al meu vis înșelător cu amăgirea aripă de umbră pe umărul ispititor…

– Adevăru-i curat: ou, câmp semănat, pântec de femeie, nevoia însămânțării invocă însămânțarea cerută; Regină, complet umezită, tainică…