Poezii de Alexandru Macedonski

La țărm, corabia oprită E ninsă de zăpada lunii Și marea tace odihnită, De biciuirile furtunii. Catarg și pânze argintate Abia ușor sunt…

Era o zi senină ca fruntea de fecioară Ce e neturburată de-ai patimilor nori, O zi în care șoapte de îngeri se coboară Și vin pe-o adiere să…

Când eu treceam cântând pe vale, Cântând si surâzând, Adeseori mi-iesea în cale Un chip ceresc si blând. Îmi surâdea cu-nduiosare Cel chip de…

O roză-nflorește, suavă Că nor risipit e necazul. Puternic mă poartă extazul Spre-o naltă și tainică slavă. Nu-mi pasă de-a vieții otrava, De…

Iata Pometestii, iata Adancata, Scurtul pod de barne este retrecut. Re’nviaza mama, îmi zambeste tata… Vreme cata curs-a parca n-a…

Nimica n-are ca pădurea mai multe farmece s-atragă Un suflet ce iubește taina frunzișelor cu umbră dragă Și nicăieri nu poți mai bine de…

Sub luna plină, Cu farmecul ce-n jos se lasă, Oricare coperiș de casă E baltă de lumină. Albastră noapte E toată ploaie argintie, Un vis…

Mi s-a părut întotdeauna un ce scârbos și crud Că după-o noapte de orgie, pe buze încă de vin ud Să te coborî în acea ocna la care s-află…

Târnăcopul, pila, mâna, mușcă stânca cu-ndârjire. Vâna de-aur bănuită e adânc în munte-ascunsă Strălucirea ei curată nicăieri nu e răspunsă,…

Unui ministru Cucoane Lascăre, de fel Nevoie n-ai de portofel — Tu știi că ești boier de viță… Nu ești ca c-conu Tudoriță, Să porți…