Poezii de Bertolt Brecht

Cine a clădit Teba cu cele șapte porți? În cărți sunt puse doar nume de regi. Regii au târât uriașele blocuri de piatră? Și Babilonul de…

Călătorind într-un automobil confortabil, pe o șosea sub ploaie, am văzut un om în zdrențe, la căderea serii, care ne făcu semn, înclinându-se…

Șapte roze-s pe crenguță, Șase-n vânt se scutur – Tot rămâne-una micuță De ea să mă bucur. Șapte dăți te chem la rând, Șase dăți nu-ți pasă,…

Iată în șiruri lungi cum trec cocorii! De-abia plecați, aveau deja în față de parcă ar vrea să fugă și ei, norii, acum dintr-o viață duși în…

Cea mai mare fericire e să dai la cel ce n-are, generos și cu iubire să împarți cadouri rare. Roza nu e mai frumoasă decât chipul celui care…

De m-azvârl în gol vivace Mă întorc din gol preaplin. Știu din nou ce am a face, Cu nimicul de m-ațin. Dar când simt și când iubesc Tot e semn…

Ba stăteam de fericire ca pe jar, Ba mă perpeleam de dor, făceam de strajă. Când, în fine, de-ambele nu mai avui habar, Adormii. Dar ca prin…

Tu nu aveai nici una Eu aveam una: Iubeam.

Ne îmbrățișăm. Eu ating stofă bogată, tu atingi sărăcie. Îmbrățișare iute. Tu mergi la o serată, după mine sunt zbirii. Vorbim despre vreme și…

Noi nu eram amanți adevărați dar am trăit o vreme împreună. Când ne țineam așa îmbrățișați eram străini, parcă picați din lună. Astăzi dacă…