Poezii de Constantin Oprișan

Mi-e sufletul cavou de gheață, În care doarme-ntins un mire Ucis în fapt de dimineață, În ochi c-o altă amintire. În jur, fecioarele nebune…

Cu suflet cald și dulce, din pâine și din vin, Unesc abstractul suflet, pământului concret, În duh port limpezimea Olimpului Elin, Și-n trupul…

Cânta singuraticul flaut, Pe vânt alerga elegia. Cu vântul, cu cântul te caut, Maria, Maria, Maria! Și frunza cânta în dumbravă, Și-n freamăt…

Să nu te-ntorci din cale când Duhul Rău te minte, Căci vei rămâne pururi în a Sodomei carceri; Prin fier, prin foc, prin apă, dar numai…

Din tine iau păcatul, iar restul îl distrug; Tu ești legat de mine prin partea ta divină Și ochii se dilată! Să mă întorc, să fug, Dar țeapăn…