Poezii de Daniel Drăgan

Ruginit este coiful si lancea e rupta, a ruginit si dorul de lupta, nu mai sta nimeni în zale pentru razboaie medievale. Nu vin hunii, si nici…

Se facea ca fixam în pioneze inimile noastre puse la zid, apoi luam distanta regelmentara atenti să nu ne prabusim cu plutonul în vid. Puneam…

Cuvintele au umbra ca pietrele de hotar ca arborii si vita de vie ca adevarul dincolo de care e inca ceva.

Tanara femeie nu exista decât în zile cu sot, rupea macaroane deasupra oalei cu supa si macaroanele trozneau ca sentimentele vreascuri…

Era ceva în atmosfera, o boare uscata, un aer incins, parca s-ar fi scuturat o cometa scapata pe sens interzis. Carele se rasuceau descriind…

De când a cazut peste mine o stea, am o rana cu floare la umarul stâng, o frunza uscata infasura inima mea si venele ca niste bretele…

Nu te da dus! Nu te doboare somnul sau frigul pana nu te cheama patronul de sus, pana nu auzi cucurigu la ferma chizbuita a galinaceelor peste…