Poezii de Demostene Botez

Cânta o catirincă în colțul unei strade, Cânta o catirincă un cântec de demult; Erau în el acorduri de triste serenade, Și fără voie, parcă,…

Afară plouă ca și toamna și-i urît, Mă uit pe geam ca după tine, și atît. În mine toate amintirile te-așteaptă, De-aceea mi-i privira stranie…

Iar a venit o toamnă, dar când oare?! Eu nu știu să fi fost o primăvară. Începe iar să fie numai sară și n-a fost zi cu soare. Și zarzării…

Afară plouă ca și toamna și-i urât, Mă uit pe geam ca după tine, și atât. În mine toate amintirile te-așteaptă, De-aceea mi-i privirea stranie…

Pe dealul negru și sălbatic, Ca pe-un grumaz voinic de fiară, Privind apusul singuratic Noi amândoi am stat asară. De arcul fin al mâinii tale…

Trece soarele prin mine ca prin geam. Ce mai sunt? Ce mai am? Ce-am rămas? Inima îmi bate, mecanic, ca un ceas. Câte veacuri oare au trecut De…

Tristeți adânci de iarmaroace, De hăli cu cuști și panoramă, Tristeți de șubrede barace Cu-ntortocheate diagrame ; Tristeți de birturi,…

Mă-ntorn acasă încărcat, Ca o albină, De soare mult ce-am adunat Pe dealuri de lumină. În ochi port pulbere de soare Și-n gene Am strâns polen…

Eu te-am purtat cu seriozitate În trupul inestetic și vulgar: O îngăimare de eternitate De clar de lună mort, și var. Te-am deghizat cum am…

La geamul odăiței prietenului meu, de când s-a dus și nu se știe unde, stau storuri trase-n jos mereu, și după ele cineva s-ascunde. Presimt…