Poezii de Dimitrie Anghel

Privesc o semuire de om în discul lunii, Un chip bizar ce râde, privind de sus pamântul, Un râs amar si straniu ce-l au numai nebunii, Si…

Nu bate-n țărm, nu cântă, nu murmură, nu cheamă, Ci răzimându-și tainic supt cap imensa-i liră, A adormit și-acuma încet-încet respiră; Iar…

Ce zarva e în lumea porumbilor în zori, Si câta bucurie în jurul casei voastre: Priveste, vin paunii cu crestele albastre Si cozile învoalte…

Se trec și florile de toamnă, cele din urmă flori, și-n casă Lângă oglinzile-obosite, o fată șubredă și pală Preschimbă florile în vase,…

De câte ori deschid portita si intru în gradina-mi pare Ca ma cuprinde-o vraja dulce, si florile-mi dezmiarda ochii. O fantazie uriasa le-a…

Sosește vântul peste ziduri, sătul de flori de câmp, să vadă Ce fac stăpânele grădinei, și-n urma lui, sclipind în soare, Un zbor de foi de…

‘Și dacă ramuri bat în geam’ (Eminescu) Și dacă norii se adun, Pe cer albastru și senin, E ca durerea să mi-o spun Și inima-mi să mai alin. Și…

În pragul scărilor rămas-am si nu-mi mai recunosc grădina. E noapte, -o noapte viorie, de parc-ar fi trecut lumina Prin ochii cei mai duși de…

Azi am gasit pe duna un brat alb de statuie, Un brat furat de valuri de cine stie unde…, Al cui a fost odata, cine-ar putea sa spuie,…

Tăcere-i și mergem cu fața spre lună… S-aud zurgălăii în noapte cum sună, Merg spornic rotașii și-o clipă mă sperii, Văzînd pe de lături cum…