Poezii de Du Fu

Odată cu aerul răcoros strecurat prin bambuși în dormitor, Lumina lunii umple fiecare colț al grădinii noastre. Stropi grei de rouă atârnă sau…

Acolo a trăit cu ani în urmă superba Gongsun, Care, dansând cu stiletul ei, atrăgea de pretutindeni O audiență asemeni munților pierduți…

Ce aș putea spune despre Marele Pisc? Ținuturile de demult sunt pretutindeni verzi, Inspirate și stimulate de respirația creației, Cu cele…

Nori plutesc pe cer întreaga zi; călătoria unui pribeag care nu ajunge niciodată la destinație. Trei nopți la rând ai fost în visele mele;…

Lângă Templul Marelui Conducător se află un cedru străvechi Cu tulpină asemeni bronzului înverzit și rădăcini de piatră. Ar trebui patruzeci…

Singură, gâsca sălbatică refuză să mănânce și să bea, iar strigătele ei caută stolul călător. Cui să-i pese de umbra solitară pierdută printre…

Un uliu zboară la marginea cerului. Doi pescăruși plutesc legănat pe râu, în amonte. Vulnerabili când zboară sub vânt, în vânt planează și…

Când mă despart de morți, îmi stăpânesc suspinul, dar despărțirea de cei în viață mă scufundă într-o durere permanentă. La sud de Yangze se…

Nu mai coboară pacea pe pământ. Nici eu, un biet moșneag, de ea n-am parte. Feciorii și nepoții nu mai sunt; de ce te-ai îndurat de mine,…

Vântul puternic, cerul înălțat, maimuțele urlând plângând; insula intactă, nisip alb, păsări care zboară în cercuri. Pădurea infinită,…