Poezii de Dumitru Corbea

Pentru inima ce arde Am pus lirei mele coarde. Pentru inimile-aprinse Imi sunt panzele intinse. Para inimii curate Peste mari si tari…

Imi place marea cand e-nfuriata, Cand chiuie si striga desperata, Cand, obosita, tace ca o fiara, Pandind din nou, cum ar putea sa sara,…

Corinei Nespus de mult ai suferit Cand m-au luat de langa tine. Duceam fiinta ta cu mine, Caci ne-am iubit nemarginit, Inflacarat, fara…

Nu-mi trebuie nici prapuri, nici popi ! – Strigat-am cand copilu-mi sta pe masa, Cu zambetul pierdut in coltul gurii, De parca-avea sa spuna:…

Ma duc acasa sa mai prind putere, Caci mi-a ramas in sat putinul de avere : Un legamant cu locurile natale Ce m-au purtat in calde si materne…

Sunt cersetori in sat la noi Toti invalizii de razboi. In case au virtuti in rame – Rasplata plansului de mame. Ei par a fi straini de sat,…

De n-ai fi stat alaturea de mine Cand pentru multi eram ca un ciumat, N-ar fi ramas nimic dintr-o iubire, Iar eu de mult, de mult te-as fi…

Fiicei mele Ileana Pruncul strans in brate-l tin Sa nu stie de suspin. Il asez lin in copaie Sa nu stie de razboaie. Pruncul a scancit,…

Langa fantana am vazut-o, Facandu-si mainile caus, Cu parul negru, jucaus Si o strigam in gand : iubito ! N-a vrut sa-mi spuna cum o cheama Si…

Am stat la panda, sub un gard, o noapte-ntreaga Cu gandul sa ucid, caci mi-era foame Si am ramas asa, tarziu, in intuneric, In linistea…