Poezii de Dumitru Matcovschi

(fragment) Cerul tău, Moldovă, e de-albastru, e de verde frunza ta oricând. Un pământ mai scump pe lume nu e, nici mai dulce nu e un pământ.…

Un pic de bunătate, oameni buni! Un picusor-ușor-ușor de bunătate: e Bunătatea ăstei lumi coborâtoare din imensitate. Un pic de bunătate, oameni buni!

M o t t o: Moldovean: persoană care face parte din populația de bază a Moldovei sau este originară de acolo; moldav. ( Dicționarul explicativ…

Copilul nu vorbește Al mamei grai cel sfânt, Iar mama nu roșește, Nu intră în pământ. Durerea este mare Și vina este grea: Copilul mamă are,…

Mi-e teamă că ziua e rece, Că struții barbar mă pândesc, Mi-e teamă că viața se trece Și n-am dovedit s-o trăiesc. Mi-e teamă că-i plin de…

Sunt o fire optimistă. Optimismul are rost? Fără cântec viața-i tristă, Ca o lungă zi de post. Fără cântec nu răsare Nici chiar firul de…

În numele ciobanului Ion, Lovit sălbatic cu potcoava-n tâmplă, Te blestem, polițai de la raion Cu suflet negru și cu gura strâmbă. În numele…

În mici bătălii (ploi de scurtă durată) viața mi-o risipii toată. Sleit, vlăguit (am și inimă-n piept?) obștescul sfârșit în sfârșit mi-l…

Adevărurile simple, curajosul ce le strigă, au fost spuse, nu o dată, de furnic și de furnică. Dar furnica și furnicul, care nu mai au hodină,…

Apară-mă, frunză de tei, te rog, mă apară: sălbatic, dușmanii mei tună și scapără. Păzește-mă, frunză de dud, te rog, mă păzește: prietenii…