Poezii de Efraín Barquero

Familie amurgind de Efraín Barquero

Mirosea a bărbat trist în Prefectură. Mustea de oameni peste tot și totuși nu era nimeni s-aștepte-un străin și așteptarea lui amurgită;…

Antichitate de Efraín Barquero

Galben era calul, nepăsător – văzduhul; făpturile lucrau fără zgomot la esențe, erau bătrâni precum șofranul, precum soarele templelor…

Dincolo de iunie de Efraín Barquero

Pământul proaspăt arat visează. Și boii parcă pășesc adormiți. Țăranu-i urmează cu pleoape căzute. Și eu aș dori să adorm în tarea esență,…