Poezii de Elena Liliana Popescu

Cel ce aspiră încă să-și rostească sensibila trăire-n poezie, cel invitat la cina-mpărătească hrănind cu har umila-i fantezie, cel ce…

Așezați la masa Tăcerii în regatul necunoscut Poeții frâng pentru noi Pâine curată stropită de Rouă cerească… Morții cu morții, se…

Am greșit nelăsând iubirea să curgă asemenea unui fluviu… Unde ești, Timp? Întoarce-te și lasă-mă să-mi ispășesc pedeapsa!

În libertatea mării constrângerea e malul. Deplinul întuneric lumina o conține. Pe țărmul neclintirii neliniștea e valul Și din ce-a fost el…

Ne-atrage veșnic Marea din marea Neuitării Ne-atrage Depărtarea din depărtarea Zării Ne-atrage veșnic Cerul din cerul Amintirii Ne-atrage…

Dacă s-ar putea vreodată Să măsori nemăsuratul, Să cuprinzi nemărginirea, Să stai, străbătând neantul, Să fii nici unul, nici altul. Dacă s-ar…

Lasă-i poetului doar tăcerile din Tăcerea ce naște din cuvinte Cuvântul…

Ceasul nu s-a oprit dar orele nu se mai văd marcate pe cadranul timpului ce stă pe loc, în contemplare. Perspectiva nu s-a pierdut dar…

Nu ai crezut că poți învinge doar atunci când renunțând la orice armă, vei lupta cu propria imagine pentru eliberarea ta. Nu te vei mai putea…

Câteva cuvinte, ți-ai spus, doar câteva cuvinte, și ai creat o întreagă istorie, al cărei prezent este deja ieri, așa cum mâine va fi doar…