Poezii de Eugenio Montale

Nu știu cine își dă seama dar comerțul nostru cu Celălalt a fost o lungă înșelătorie. A o denunța va fi, mai mult decât un act de respect, un…

Podoaba părului ce pune o ceață pe fruntea-ți de copil, cu mâna n-o înlătura. Și ea-mi vorbește despre tine, pe stradă e întregul cer, acea…

Visul care se repetă e că nu-mi amintesc adresa și alerg spre casă E noapte, valiza pe care o duc e grea și-mi merge alături un Arturo foarte…

Floarea-soarelui adu-mi-o s-o răsădesc în târna mea arsă de sărătură, ca să-și arate toată ziua oglinzii albastrului ceresc neliniștea din…

Sunt întrebat dacă am scris un canțonier de amor și dacă al meu onlie begetter e unul singur sau multiplu. Vai capul îmi e confuz, multe…

Suntem la începutul lui iulie și deja gândul a intrat în moratoriu. Drame nu se prea văd, cel mult defecțiuni. Că ritmul minții se…

Iată semnul; nervuri pe auritul zid: un palmier crestat și ars de-a aurorei scânteiere. Pasul care provine din munți, așa ușor, viața ta-i, nu…

Glorie a întinsei amiezi când sub copaci nu-s umbre aruncate, și când din ce în ce toate le vezi, de prea lumina, strălucind roșcate. Soarele,…

Viața ce se rupe-n revărsare secretă de tine-i legată: ea, ce se zbate-n sine încât pare a nu te ști, prezență sufocată. Când vremea…

Bântuie sare ori grindină? Un măcel prin campanule, lămâița se-nconvoaie. Subacvatică se-apropie o bătaie, așa cum o trezeai, se îndepărtează.…