Poezii de Farkas Árpád

Musai să trăim, nu-i așa, frumusețe! pe frânghie fâlfâie cămașa. Aerul din jur trosnește: Ne cresc copiii. Azi-mâine ei ne scriu și noul…

Se revoltă cândva sobele. Prințul Celsius va veni! La catafalcul viselor încinse focul calm, pastoral va jeli. Din gura cavernă cad un milion…

Când bătrânii se spală, ploi seculare se scurg de pe pernele palmelor uscate, lucesc în râpele obrazului ros, așa se spală bătrânii, cu…

Piticul din grădină pândește casa, îi ascultă vocile amuțite. Mă tem, că explicația e gata, cu care, pe cineva va ucide. Pe pitic aci, voi…

În Ardeal dâmburile abrupte noaptea se înfundă-n bărbati, pârâind se vor umfla magulele, și umbrele în ochii măncați privesc, privesc…

Ne-am amestecat iar cu animalele, și palmele noastre întinse spre tine prin cuiele averselor le străpungi, doamne, și furtunile tale sunt…

În amintirea lui József Attila Ca o insulă inabilă, mocnită e lumea. Unde și vântul, în vârful picioarelor se plimbă, și pe jumătate deja sunt…

Pășeste o femeie prin podeț, albă pendulând, cântec parcă, parc-un adio peste apă, lin s-ar legăna basma cerească. Femei se leagănă de mult de…

Femeile din Ardeal au sânge turcesc și ceva tătăresc. Dacă sărută, cer 150 de ani de supunere, cel puțin, și sânge. Dragă Anna Báthory, Kata…