Poezii de George Topîrceanu

„Hm! făcu primarele, ridicându-se în capul oaselor. Vinul Corjoaii este bun, care nu se mai află…” În tăcerea odăii, luna sclipea cu…

Pe cărare, lângă codru, Numai pasul meu s-aude… Ploaia picură din frunze Și din ramurile ude. Norii-ntunecați îmbracă Cerul nopții fără…

A venit întâi un nor călător și-a acoperit ca fumul jumătate de cer și soarele. Eu mi-am dezgolit picioarele și-am pornit încet pe drumul care…

Cu prilejul intrării dlui Mihail Sadoveanu la Academie. Răsună cobza și vioara, Fac gospodinele pomeni… Ce chef la noi în Viișoara, Ce…

Regret că mă-ntrerupi din cale Cu interviul dumitale, Dar iată, mă opresc o clipă Să-ți dau răspunsul meu în pripă. V-am salutat odată sfera,…

(Replică) A fost un om ca orice om de treabă Ca tine și ca mine bunăoară, Și care niciodată nu se-ntreabă Ce interes au oamenii să moară. Așa,…

Pe un pat de nouri vineți, adoarme luna plină Și lacul doarme-n umbră. În adieri ușoare, când plopii rari suspină, Tresar și-ascult……

Adrian Maniu: În orașul de provincie banal unde niciodată nu se văzuse vrun papagal, la colțul străzii pe maidan a apărut un cort. (Nu se mai…

Bivolul și coțofana Pe spinarea unui bivol mare, negru, fioros, Se plimba o coțofană Când în sus și când în jos. Un cățel trecând pe-acolo s-a…

Murmur lung de streșini, risipite șoapte Cresc de pretutindeni și se pierd în noapte. Rareori prin storuri o lumină scapă De-mi aprinde-n cale…