Poezii de Ioan S. Nenițescu

Mult timp trecut-a, scumpă țară, de când înlănțuită stai, De când îngenunchiată, mută, de viață semne nu mai dai. Trecut-a timp!…, iar sânu-ți…

Plugar român, mi te ridică, Tu, stâlp voinic de țară, Căci, iată, lifta cea păgână Crunt se revarsă iară, Pe strămoșeasca ta moșie, Cu sânge…

Acolo unde-s nalți stejari Și cât stejarii, nalți îmi cresc Flăcăi cu piepturile tari, Ce moartea-n față o privesc;

La Sarmisegetusa stă mândrul Decebal, Ce-a frânt popoare multe, de jos și de pe cal, Stă sângerat din luptă, pe scaunu-i regesc Și chin adânc…

Părinte al popoarelor, Drept jude al războaielor! Tu, care vecinic ai iubit Pe toți acei ce-au suferit, Părinte, nu lăsa să piară, A noastră,…

(Amintire din o poezie populară) De m-ai pune Pe-un cărbune Eu iubitu-mi nu ți-oi spune Și de m-ei prăji în pară, Ori cumva piatră de moară De…

Dă-mi binecuvântarea-ți, sfântă, ca să pornesc cu Dumnezeu Acolo unde legea cere și unde zboară dorul meu. O, vin să te mai strâng, o dată, la…

Mă duc, o, mult iubită țară, Ce m-ai crescut la dragu-ți sân, Viața mea, în primăvară, Pe altaru-ți sfânt mă duc să-nchin. Și-am vrut să cânt,…

Popor Român, trecuși prin foc! Popor cu viață și noroc, Ai arătat acum ce ești: Tu vrei și poți ca să trăiești! În vine sânge bărbătesc Îți…

În țara noastră românească vrem înșine stăpâni să fim Și stăpânirea țării noastre cu nimenea n-o împărțim.