Poezii de Ion C. Pena

Pe piscuri goale, fără viață, Unde nici vulturi nu s’avîntă Eu mi-am tîrît povara sfîntă A trupului flămînd de viață. Cu patimă m-am strîns pe…

Eu am ghicit îndată, bre, Deși nu-s neam de ghicitor: Tămâia pentru critici e Otrava pentru… cititor.

Cine oare a murit În orașul-ncremenit, În orașul necăjit? Bate clopotul a gol Cine e de-acum sobol? Cine spânzură de cer Cu suflarea ca de…

Te caut,vântule, cu palma sus, Ca să te prind și să te fac pândar Pe toate vorbele ce nu s-au spus – Să le păzești cu veghe de ogar. Din ele…

Hei, moarte, ce treci ca un vânt, cu zile de cer și pământ, oprește trăsura de-a latul cu noi, de-a latul atâtui gunoi. Și stai ca să bem un…

Amintirea vârstei fără prihană Ca un cocor fâlfâie peste suflet; Aud clopote, chiote, dojană, Iarba cum crește și melcii la umblet. Copil fug,…

Cu-o poezie când și când Își mai astâmpără nevroza, Dar îl aud mereu clamând: – Tot mai rentabilă e proza…

Anii mei ca merele toamnei trec Cu dragostea, cu tristețea, cu bucuria; Peste calendar, peste zile m-aplec Și-mi plac colindele și Sânta…

Ce să însemn în gând, în noaptea groasă, Din ceasul rău, din apele tăriei? Întinse moartea mâna fioroasă Și, cald, culese sufletul Mariei.…

Ți-am văzut mai ieri nevasta Într-un magazin de mode Și-am ghicit pe loc năpasta: Nu te-achiți cu zece ode …