Poezii de Șabestari

Grădina tainei XIV de Șabestari

Crâșma Bețiv e doar cel care s-a liberat de sine. Păgân piosu-i dacă la sine tot mai ține. Iar crâșma-i dintr-o lume ce n-are-asemuire, și-n…

Grădina tainei(V. III) de Șabestari

Pilduiri (2) Stricat ajunge miezul migdalei de l-ai scos din coaja lui când încă el crud e și apos. Doar când migdala-i coaptă, de ea tu să ai…

Grădinea tainei(IV) de Șabestari

Eu cine-s oare, cine? Și ce știu despre mine? Și ce poate să-nsemne: „a drumeți în tine”? RĂSPUNS „Eu cine-s oare, cine?” — tu mă…

Grădina tainei I de Șabestari

În numele Acelui ce-n duh iscat-a gândul și-a inimii făclie s-o-aprindă-apoi făcăndu-l. În lumile-amândouă-al Său har a-adus lumină și haru-I…

Grădina tainei(V) de Șabestari

Zi-mi cine e drumețul la drum acum pornit? Cui i se poate spune că-i om desăvârșit? Răspuns(1) Mă-ntrebi: „Cine-i drumețul mergând tot…

Grădina Tainei VIII de Șabestari

Ce-i marea care-și are drept țărm întins gândirea? Ce-i perla care-și află-n adâncu-i zămislirea? RĂSPUNS Vezi, marea-i Existența, iar țărmul…

Grădina Tainei IX de Șabestari

De vrei să știi ce toate acestea te învață, tu află că de moarte ai parte și în viață. Și tot ce-există-n lume, în cer și pe pământ, în al tău…

Grădina tainei VIII(1) de Șabestari

Aflai că-n luna-a patra a fiecărui an, ies scoicile deasupra din mare, lângă-Oman. Se-nalță din adâncul în care apărură și-apoi plutesc pe…

Grădina Tainei XV de Șabestari

Vezi, fața Celui care în lume-a-adus lumină și lumea-a-mpodobit-o, mi s-a-arătat deplină. Cuprins fui de rușine atuncea și de-alean, când…

Grădina tainei(V. IV) de Șabestari

Vezi, profeția-avut-a-n Adam a sa ivire. Prin Mahomed ajuns-a apoi la desăvârșire. Sfințenia urmat-a tot timpul profeția, dar altfel pân-la…