Poezii de Sașa Pană

În întuneric sânii sunt de atlaz Și atunci chemarea mea flacără Floare incinerată lângă o statuie care e poate un far Din brățări zilele culeg…

Abilitatea abandonată peste un abis abject ca un abces sparge abajurul cerului prăvălit în apele fântânilor. Abonați ai unui a. b. c. abscons…

Câte lacăte secrete mugurii Și universală cheie, primăvara, Un pas mai sprinten Gândul mai limpede. Bună dimineața, Viață!

Culcă-te pe amintirea mea Cămăși din izvoare te acoperă Un cintez zgârie tăcerea Cu un grifel minunat Vorbește Cuvintele aburesc frunzele…

În casă-i sărbătoare (bunica totuși plânge): Vai! în gingia știrbă – o seceră de sânge – Chiar azi i-a răsărit întâiul dinte. Cât…

Capul meu e adesori un vârtej Pe aceeași punte se întâlnesc Mielușeii celor mai nelămurite dorinți Și imboldul întru silabisirea tainicului…

Mary Ange Poetul a iubit drumul printre spirale diafane Nopțile cu cerul înflorat ca rochia dansatoarei Sub crengile grele de privighetori…

Copacii sunt negre schelete De strajă, în noaptea târzie. Pe-o ramură, -o frunză să moară-ntârzie. Ți-e sufletul astăzi o criptă, poete……

În acest început de septembrie Cu zilele de culoarea bucuriei, Fiecare fărâmă de soare mă mângâie. Amiază. Pe poarta școlii țâșnesc în iureș…

Dincolo de fildeșul crestelor E o potecă ascunsă Spre estuarul bucuriilor limpezi Unde anii rămân intacți Ca oglinzile după trecerea…