Poezii de Sorin Cerin

Aripi rănite de Întrebări, ne părăsesc Sângele Apusurilor, triste și pustii, ale țărmurilor de Cuvinte, pe care ne-au naufragiat, Zilele fără…

Stropi de plumb, cad pe Zidurile cenușii ale Gândurilor, strivindu-le cu greutatea Viselor, tot mai tăioase și reci, dezertate din palmele…

Încă te mai aștept, pe strada fără Cer, a Destinului Morții mele, pe care o trăiesc în această Lume, a Absurdului, Iubire, să pot privi până…

Nopți de Amintiri, năruite de Zorii Singurătăților, din ruinele cărora, încercăm să ne recuperăm, fiecare cărămidă de Vise, pe care am putea-o…

Aripi de Vânt, lovesc cu tărie Cerurile Cuvintelor, tot mai încărcate de Norii de plumb, ai Așteptărilor, prin gările ruinate ale Sufletelor…

Alunecând, pe povârnișurile Conștiinței, căzută în genunchii Greșelilor Creației, care se închină, la Icoana făcătoare de minuni a Disperării,…

Ai să înțelegi vreodată ce a fost un sărut?, Când vei simți că sunt Steaua Destinului tău?, Ce va cădea cu mine, mai încolo de tine, Cu o…

Ne-am înecat, într-un Secret, al Timpului Iubirii, ce nu vroia să ne spună, de ce ne-a dăruit Singurătatea, Răsăriturilor, Nimănui, pe care…

De ce ne cauți Doamne, cu Iadul Tău, atunci când iubim, și vrem să rămânem, în Eternitatea Clipei, sfidând Destinul Singurătății, de noi…

Zâmbete de plumb, strivesc Visele Zorilor, ce-abia se trezesc, din somnul unor Gânduri, ale Indiferenței, pe care am întâlnit-o, pe Zebra…