Poezii de Sylvia Plath

Dar aș prefera să fiu orizontală. Nu sunt un copac cu rădăcina-n pământ, absorbind minerale și iubire maternă, ca-n ​​fiecare martie să…

Lalele sunt din cale afară de vii și aici e iarnă. Totul e atât de alb, de tăcut, și-ngropat în zăpadă. Singură zăcând în tăcere mă deprind cu…

Stază în beznă. Apoi albastrul inefabil Care se revarsă de pe deal și din zare. Leoaica Domnului, Cum devenim o singură ființă, Puls de…

Un loc era, al tăriilor – Vântul îmi flutura părul, căluș peste gură, Îmi tăia vocea, iar marea Mă orbea cu luminile ei, viețile…

Orizonturile mă încercuiesc ca niște vreascuri,

Pură ? Ce vrea să însemne asta ? Limbile Gheenei Sunt plicticoase aidoma celor trei limbi Ale plicticosului, pântecosului Cerber Care șuieră-n…

Trec norii peste trupul tău, Sus, foarte sus și-nghețați, Puțin turtiți ca și când Ar pluti peste-un geam nevăzut, Altfel decât lebedele Fără…