Poezii de Victor Eftimiu

Mama de Victor Eftimiu

Cat e de drag cuvantul sacru „mama”! Un gangurit cand pruncul vrea s-o cheme, E langa noi, in clipele supreme, Din leagan pan’ la…

Sanatorium de Victor Eftimiu

Si noaptea doarme linistita Si n-o trezeste un ecou Ghetarii albi, in aurora Sunt galbeni ca un aur nou. Ca niste clopote de aur Rasuna lung,…

Parisul acuma… de Victor Eftimiu

Parisul acuma-i o carte închisă, Nu-i nimeni la pândă sub vechile-arcade, Nu-i nimeni în parcuri, pe poduri nu-i nimeni Și nicio lumină pe ape…

Murim și noi … de Victor Eftimiu

Cu fiecare dintre cei De care moartea ne desparte, Murim și noi – lăsând o parte În fiecare dintre ei … Imagini … gânduri ……

Soarele de Victor Eftimiu

Paris, 1909 (Poemele singuratatii) Din valurile noptii alene se desfasa Imensa metropola in palidele zori; Conturele sunt clare, iar Sena…

Oda limbii romane de Victor Eftimiu

Alcatuire de cuvinte romanesti Iti vad prin veacuri inedita bogatie… Intinerind, pe zi ce-mbatranesti, O, grai din viitor, marire tie !…

Marea de Victor Eftimiu

Nețărmuita mare se frământă, Eternă pregătire de furtună Se-nalță-n trombe, duduie, detună Și-n colcăit de spumă se-nvestmântă. Și-așa, mereu,…

Rândunele de Victor Eftimiu

S-a revărsat deodată, din senin, Din zări în zări, lumina primăverii Cocori în stol și rândunele vin Să vadă cum or să-nflorească merii. Trei…

Copilărie de Victor Eftimiu

Când văd pe maidane copiii zvârlind Cu grele buhoaie în rontul de bile, Sau alții, ochind în arșice cu ichiuri de plumb, Sau alții,…