Poezii de William Butler Yeats

Iubito, vom merge, vom merge, noi doi, Călca-vom pe rouă departe-n zăvoi; Somonul privește-l, și mierla venind, Și-ascultă, iubito, spre mine…

Am băut mied din Țara Celor Tineri Și plâng – fiindcă acum deja știu totul.

Nu există speranță, nici frică În animalul care moare; Omul sfârșește, la o adică, Într-o nădejde temătoare. El a murit de mii de ori Și…

Un suflu brusc… Aripa se mai zbate, Uimită-și simte gâtul strâns în cioc, I-s coapsele de aripi mângâiate Și-o strânge lebăda la piept,…

Roua picură încet și visuri se adună; necunoscute paloșe Deodată se ciocnesc în fața ochilor mei treziți din vis. Apoi zgomotul surd de…

Când o să fii bătrână, lipsită de vigoare Stând lângă foc, ia-n mâini această carte Citește încet, visând, întoarsă pe o parte, La ochii ce-ai…

Deși m-adăpostesc de ploi Sub un copac uscat, Lâng-ale focului văpăi Cu mulți am discutat Politică și ce-am iubit, Dar Timpul m-a sluțit.…

De ce-ar trebui s-o acuz că mi-a umplut zilele De tot felul de belele sau că în ultima vreme A îndemnat oamenii proști la violență și la rele,…

De ce s-o cert că viața mi-a umplut Cu suferință și că i-a învățat Pe cei neștiutori căi de temut Sau că pe cei măreți i-a spulberat. Avut-au…

Se lasă toamna pe frunzele ce ne iubesc Și peste șoarecii din orzul adunat; Deasupra noastră-n frasin frunzele pălesc, La fel și tufa unui…