Poezii de Zaharia Bârsan

Eu m-am luptat cât am putut Și-am dus-o așa cu rău, cu bine, — Mă știe Domnul și pe mine Cum am făcut de te-am crescut Și câte nopți n-am…

Noapte… ploaie… svon de toamnă… Ulița se face ’n două… Vântul aspru rupe frunză de prin plopii ce mă plouă Și mereu…

Noaptea, când tăcerea-și spune Somnoroasa ei poveste, N-auzi sufletu-mi atuncea Colindând pe sub ferește? Și când somnul se trudește Genele să…

Cine rătăcește-n crânguri Pe o noapte-așa senină? — Doi amanți streini și singuri Stelelor din cer se-nchină… Cine murmură în șoapte Basmul…