Poezii de Zorica Lațcu

Îmi strâng durerea în inima, ca-n teasc. Din ea, mustind, poemele se nasc; Si fierbe mustu-n clocot rubiniu, În buti cu cerc de fier de-abia-l…

Nevrednica sunt, Doamne, milostivirii Tale Si Ti-as cersi iertare, dar nu stiu cum sa–cer; Ci Tu pricepi cuvantul din mute osanale Si…

Acolo, sus, in munti pustii de iasca, Prapastie de flacara se casa Si focul linge-ntinderea cereasca. Un semn s-a aratat din cer, departe.…

Pe ce Te-am cunoscut? Nu Te-am vazut Si nu Te-am auzit; dar am stiut Ca Tu erai Acela… N-am simtit Nici falfairea hainei; neclintit Era…

Se zbate navalnic potopul de dor, Sporind inspumatele-i ape; Si valul tresalta, sub taina de nor, Aproape de ceruri, aproape… Se pierde…

Mergeam prin intunerec, undeva. Faclie-aveam, gatita dinadins; Dar iata ca din umbra mi-o a stins Si m-a luat de mana Cineva. N-am intrebat…

Noi suntem undeva. În iarba moale, În spicul copt, în țarina fierbinte, În munții cu mândrele poieni la poale, Noi n-am murit de tot, luați…

Si-mi zise Domnul: Eu sunt frumusete; In Mine-i cald salas de primaveri; La Mine zorile sunt fara de seri, Si duhul infloreste-n mii de fete.…

In trup curat de Maica nenuntita, Crescu sfant trupul Tau din har ceresc, Precum din ploaie si din raze cresc Manoase spice-n tarina rodita.…

Iata, fecioare din Chios, rasare Luceafarul serii. Marea e lina, vazduhul e greu de miresmele verii. Tortele ard luminos si rasuna de cantece…