Ne vindem de fiecare dată,
Cuvintele,
la piața de vechituri,
a Privirilor pierdute,
printre tarabele cu Nimicuri,
a Non-Sensurilor Existenței,
care ne-au tatuat,
pe fruntea Destinului,
Semnul Indiferenței,
pe care trebuia să-l recunoască,
Iubirea,
atunci când se plimbă,
la brațul fracturat,
al Adevărului,
pe străzile pustii ale Speranțelor,
acestei Lumi,
a Iluziilor Vieții și Morții.