Pornesc încet, în lanțuri grațioase,
Naiadele, pe lacul
Purpuriu, în păr le râd
Cununi de nufăr albe
Și-n ochi au strâns
Tot cerul vioriu.
Vin lebedele albe,
Și pe ele,
Cu piciorușe fine,
Ivorii,
Naiadele se-nalță
Ușurele,
Spre zările
Cu umbre argintii.
Ce grație în dansul
Plin de farmec!
De dragul lor,
Și ceru-a-nmărmurit.
Subt aurul
Aprins al amurgirii, întregul lac
Apare poleit.
Coboară leneș
Noaptea peste toate,
Și freamăte, și umbre
Obosesc.
Se culcă lebedele
Delicate,
Naiadele din dans
Se odihnesc.
Se-nalță luna
Dintre trestii aspre
Deasupra minunatului
Decor.
Geloasă,
Ea alungă dans și umbre
Ce sub lumina-i blândă
Mor.