Marea, în jur, uleioasă și rece.
Luna, scăzută la jumătate.
Pustietate, singurătate.
Alge, complice, vrând să mă lege.
Mirosul mării, lânced și aspru.
Un foarte straniu vânt dinspre sud.
De o lichidă lumină de astru
pielea mi-e udă, părul mi-e ud.
Trec prin vămile valului moale.
Brațul mi-e șarpe, spadă, văl.
Fiicele lunii, ca mine de goale,
vin să se spele. Cu ele, mă spăl.
Rece e marea ca pletele mele.
Singurătate. Luna-i pe ducă.
Noaptea cu buză de vânt, de stele,
pielea mi-o zvântă și mi-o usucă.
Las marea-n urmă cu negrul ei lacăt.
Cerul și plaja sunt una.
Cheia luminii o pierde, în treacăt,
maica-mea, luna.
———————————————————————————————